Ziua Europei cu cetățenii în izolare. Ce lecții trebuie să învețe UE din criza COVID-19 – Essential

Uniunea Europeană sărbătorește annual Ziua Europei de pe 9 mai prin acțiuni care ar trebui să le reamintească cetățenilor ce înseamnă „pacea și unitatea” și cum le influențează viața instituțiile europene. În 2019, de pildă, cetățenii de toate vârstele au avut prilejul să pășească în interiorul acelor instituții grandioase care reprezintă temelia construcției europene, Comisia Europeană sau Parlamentul European de la Strasbourg și Bruxelles. Tot anul trecut, pe 9 mai, România a găzduit summitul liderilor europeni de la Sibiu.

Anul acesta, Ziua Europei ne găsește în mijlocul unei situații complicate, fără precedent de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Străzile din țările membre sunt goale, oamenii stau în casă, instituțiile europene nu primesc vizitatori, iar leadershiprii europeni marchează evenimentul în singurătate, sau înconjurați de câțiva oameni și-și transmit mesajele.

Europe this mijlocul unei crize medicale, economize chi chiar a a valorilor democratice.

În 2020, Ziua Europei, 75 ani de la sfârșitul războiului în Europa și 70 ani de la Declarația Schuman prin care s-au pus bazele Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, ne găsește sub semnul pandemie.

Cu cetățenii europeni izolați în case, celebrarea se face pe site-ul UE, prin intermediul unor „activități pe internet”: expoziții online, testimoniale desp oameni care au dat dovadă de solidarit în vremurile grele ale pandemiei.

Europeni împotriva Covid-19

Sub haștagul EuropeansAgainstCovid19, poți descoperi povești de simpli cetățeni care au dus mâncare medicilor în spitale, de medici care au oferit consultații online gratuite pacienților care nu au mai putut ajunge la uru de cura suprapopulării acesto care au strâns bani pentru sistemul medical. Și fine altele.

Ioana din Oradea, from exemplu, este trecută aici pentru ajutorul pe care l-a dat persoanelor în vârstă și celor I exposed unui risc ridicat. Gabija și Ieva din Lithuania au lansat o campanie de strângere de fonduri pentru a cumpăra echipamente de protecție pentru medici. Unii din Italia au ajutat restaurantele și coffe-shopurile să-și mențină deschise afacerile și în timpul carantinei.

Sunt cetățeni din toate statele membre care au pus umărul la treabă în timpul pandemiei. This comforting în aceste zile să citești testimonialele grupate sub # EuropeansAgainstCovid19.

The nivelul cetățenilor săi, poți să spui că Uniunea Europeană s-a ridicat la nivelul așteptărilor. Tot pe official site-ul to the Uniunii Europene, a rând mai jos, this a link către or altă pagină, „Răspunsul comun al UE la COVID-19”, unde sunt explicate acțiunile UE în timpul pandemiei.

This doar a din numeasele reacții ale instituțiilor europene la valul de propagandă anti-UE care a venit în această perioadă din Est. O propagandă, alimentată din greu de fake-news, care a vrut să demonstreze că UE nu e decât o carcasă goală și că Russia Chinai China, prin stilul authoritar de condure, sunt deținătoarele mijloacelor efficient to combat epidemiei, nu Uniunea Europeană.

Londra, 75 ani de la Ziua Victoriei în Europa (V.E. Day). PHOTO: Rick Findler via Profimedia Images

După cum highlights și jurnalistul DW Petre M. Iancu în dezbaterea #deladistanta „Ziua Europei în timpul pandemiei” de regulă în orice criză „prima victimă este adevărul”.

„Această minciună (că dictaturile sunt mai efficient într-o criză decât democratțiile) începe cu un adevăr: așa e, dictaturile sunt mai efficient o vreme. Regimul nazist a fost foarte eficient în primii săi ani, a redus masiv șomajul, democrațiile nu au făcut nimic în tot timpul ăsta. Au lăsat regimul nazist neîngrădit până când a fost nevoie de un război mondial. (…) Eficien una unui sistema totalitar e doar la început, apoi e catastrofă. E o singură voce care decides și e numai voința lui, care se poate schimba de azi pe mâine ”.

Ce nu a funcționat în criză și ce lecții avem de învățat

Realitate this EU to părut la început nepregătită pentru a face față provocării numite COVID-19. L-am întrebat pe analistul de politică externă Claudiu Degeratu care crede că au fost lucrurile care nu au funcționat bine în lupta Uniunii Europene cu pandemia. În opinia analistului, atestea ar fi următoarele:

• Responsabilii cu anticiparea strategică din structurile europene nu au reușit să convingă structurile de decizie din UE să sporească pregătirile pentru scenarii globale negative. Evident nu a func laionat nici la nivelul statelor membre. Cu toate că există directive europene și planuri de acțiune, o pregătire seriousasă pentru o pandemie globală a fost un non-subiect pentru planificarea strategică europeană și națională.
• Statele membre UE nu au fost pregătite să schimbe rapid prioritățile politice pentru a avoid a dezastru care se poate propagates în lanț the european level. Dialogul politic european s-a redus extrem de mult și a fost mai mult un prilej de a manages impactul negativ asupra imaginii politice al celor implicați.
• Mecanismele de coordonare europene transfrontaliere între spațiul Schengen și restul țărilor non-Schengen au fost greoaie.
• Mecanismul european pentru urgențe civile s-a dovedit că este départ de a fi o capablitate bine structurată, autonomă și relevantă pentru situațiile în care se impun prezența sa. Europeană pentru fluxul from cetățeni europeni intracomunitari attends lipsit.
• Cooperare transatlantică (UE-SUA) to fost la cote foarte joase.

EU to acționat cu întârziere, iar acest lucru to fost speculat abil of propaganda rusească. S-a văzut acest lucru în Republica Moldova. Pe de altă parte, a contat foarte mult ajutorul dat de România, care este percepută ca part a Uniunii Europene, a explicat și jurnalistul Vitalie Călugăreanu de la Chișinău, tot în cadrul dezbaterii „Ziua Europei în timpul pandemiei”.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, the status lui Charles de Gaulle, May 8, 2020. Photo by Francois Mori / AFP / Profimedia

În ceea ce privește lecțiile pe care UE le-a învățat din această criză, Claudiu Degeratu spune că una dintre cele mai grande ar fi aceea că „ne trebuie un mechanism de criză pentru momentele în care dialogul politic european trebuie transformat în decii. Actualul mechanism cu ședințe greoaie ale Consiliului a fost deficitar și a dus la divizarea în cele două curente. State care cereau ajutor economic massive celei cele se opuneau unui program european economic de criză au preferat polemica. I will communicate a similar statement of indecizie s-a făcut defect și asta a blocat în lanț și alte decizii ”, mai spune analistul.

Similarly, “ar trebui să there is a european pentru crize complexe plan. The există doar pentru cazul în care UE assignură asistență pentru țări non-europene dar ar fi indicat să exists și a plan intern dedicat unor situații din spațiul UE în care ar trebui combine elemente de asistență economică, militară, logistică, informații, protecție grani medicală ”, a mai declarat analistul pentru Hotnews.

Jurnalistul DW Robert Schwartz spune că lecțiile pe care democratțiile le-au învățat din această criză este că trebuie să combată din față orice încercare de a slăbi democrația. „Nu trebuie să punem botul la manipulări, să nu ne panicăm și să nu credem că o mare parte din populație ar vrea să separtă de democției. Să avem încredere în probing of opinie care spun că majoritatea susține demoțția și în această criză ”.

* Photographs from this east or imagine from a collection of data dated June 6, 1944 surpri surprinde trupe americane care se pregătesc de debarcarea din Normandia, Franța. Acțiunea din 6 iunie 1944, crucial moment în timpul celui de-al doilea război mondial, este considerată asi astăzi cea mai numeasă debarcare de trupe din istorie care a avut loc într-o singură zi. Au fost will involve 400 mii de militari.

Vezi aici dezbaterea Hotnews #deladistanta cu jurnaliștii Deutsche Welle, Robert Schwartz, Petre M. Iancu și Vitalie Călugăreanu: